Site hosted by Angelfire.com: Build your free website today!

Pensiuni Bran

Oradea, mai demult Oradea Mare (în maghiara: Nagyvárad, în germana: Großwardein, în ebraica, în latina: Magnovaradinum, în slovaca: Vel'ký Varadín, în turca: Varat, în italiana: Gran Varadino) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Bihor, situat în vestul României, pe râul Crisul Repede, în imediata apropiere a granitei cu Ungaria. Totodata este si cel mai important oras din regiunea istorica Crisana. La recensamântul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori. Zona metropolitana, care include si noua comune învecinate, avea în anul 2007 populatia de 245.800 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari s.a. În perioada interbelica 20,6% din populatia orasului era alcatuita din evrei, fiind consemnate de asemenea comunitati de germani, slovaci, ucraineni etc.(vezi judetul Bihor interbelic).
Statiunile balneare Baile Felix si Baile 1 Mai se afla la o distanta de 8 km, respectiv 4 km de oras. Pe lânga apele termale recunoscute pe plan international pentru efectele sale terapeutice, în aceasta zona se gaseste o formatiune carstica spectaculoasa, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zona "Craterul de la Betfia", precum si pârâul termal Peta, cu o vegetatie tropicala unica în Europa.
De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referinta pentru zona, fiind cel mai important centru cultural si comercial. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, primul în Europa. Drept urmare, meridianul de 00 trecea prin Oradea

Inaugurata la 16 iulie 2004, dupa o investitie de aproximativ 3,5 milioane €, telegondola este un teleferic modern care face legatura între Cazino si Hotelul Perla, pe un traseu de 2,2 km. Deplasarea se face la o înaltime de 50 m, cu o viteza de 5 metri pe secunda, întregul traseu fiind parcurs în sapte minute.

Pensiuni Maramures :În perioada dintre cele doua razboaie mondiale, Oradea s-a mentinut ca un puternic centru industrial si comercial. La fel ca si în cazul altor orase mari din Vestul Transilvaniei, eforturile s-au îndreptat spre transformarea Oradiei întru-un puternic centru cultural românesc. În contextul celui de-al doilea razboi mondial în vara anului 1940 actiunile militare si revizioniste ale Ungariei horthyste, sprijinita de statele fasciste - Germania nazista si Italia - au fost completate de activitati de tip terorist pe teritoriul românesc, activitati menite a pregati o eventuala interventie armata. În perioada desfasurarii tratativelor dintre guvernul român si cel maghiar, pe teritoriul României au fost organizate numeroase grupuri teroriste. Centrul lor coordonator se afla la Oradea, dar întrucât organele românesti de resort au procedat, la mijlocul lunii august, la arestarea principalilor organizatori si participanti, misiunea lor n-a putut fi dusa la îndeplinire. În anul 1944 populatia evreiasca a fost supusa unor legiuiri rasiste înjositoare. În cursul lunii mai, a avut loc operatiunea întreprinsa de Gestapo, de deportare a populatiei evreiesti în lagarele de exterminare hitleriste. Circa 90% din evreii din Oradea au pierit în aceste lagare, în special în cele de la Auschwitz si Dachau. La 12 octombrie 1944 a avut loc atacul decisiv asupra Oradiei; trupele ungare si germane s-au retras din oras, lasând în urma doar grupuri mici, cu misiunea de a distruge cladirile mai importante. Eliberarea orasului s-a facut de catre trupele sovietice si române. O data cu reinstaurarea administratiei civile românesti, la 9 martie 1945, conducerea administrativa si politica a Oradiei a fost preluata de elemente comuniste locale, a caror ascensiune la putere a fost facilitata de administratia militara sovietica. Regimul comunist a determinat schimbari esentiale în ansamblul vietii publice oradene, pervertind si încetinind functiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poarta amprenta specifica fiecareia dintre etapele evolutiei acestui regim la scara nationala. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de catre fortele comuniste.

Pensiuni Maramures

Un alt vechi document ce atesta localitatea Bala, din 15 februarie 1692 este în original la o sateanca din Bala de Sus, Sibinescu Maria, care prin bunavointa ei a dat voie domnului Petre Scurtu, creatorul muzeului din localitate si autorul mai multor carti (printre care si monografia "Satul meu natal - Bala de Sus"), sa publice continutul lui în una din aceste carti, textul fiind:
"„Noi, doisprezece boeri, ce suntem luati din porunca Marii sale lui Constantin Voevod, de Patrascu Cârsat ot gor Bala (Bala de Sus), J Brad ogo Nicola (si fratescu Nicola) si cu toti cetasi lor Sibinesci si de Janosi Zaharesci, I. Dumbrava, Vâlcan si de varu sau Oteosin, se le alegem motia din hotarul Sisinescilor. Când am fost la di si la soroc am mers la facia locului si am vestit pe toti mojnenii Baluceni si Panorani ca sa vie cu scrisori ce vor avea si când am intrat în hotaru Sisinesci a venit toti mosnenii si le-am cerut cartile de mosie sa cercetam sa putem îndrepta hotaru, deci scoasera luceni o carte de patru Boeri cu leatu 7010 (1502), ce este si pentru Panorani, cu semnele hotarului lor Panora si Baluta începând ocolul hotarului lor cu semnele acestea: …….. unde se încolteste cu D-lui Lupu Glogoveanu, apoi …………………. Mai întrebaram si pa numitei Sibinesci si dahoriesei ce le die Vâlcani, de au vreo carte sa ne ne va arate si sa ne arata patrascu Cârsat cei dice si Sibin, un hrisov cu leatu 7000 (1492) ce era facut pe hotaru Sisinesci, sa vadu ca mosia mari numiti Sibinesci cu cetasi lor, al 2-lea Zaharesci ce se si sic Vâlcani se împarte pe în doua cu Sibinesci si Ocolnica acesta ce o facem hotarului Sibinesci începe din …………………………. Si continup cu !Zapist cu leatu 7003 (1495) marte în 4, iar în încheiere” Si sau dat aceasta carte lui Patrascu Cârsat sa aiba a tinea si a stapâni cu cetasi lui Jeatu 7200 (1692) februarie 15. Apoi numele celor 12 boeri, ce au fost trimisi de Constantin Voevod, pentru stabilirea – practic – a hotarului dintre Balenii de Sus si Ponoreni si Balanteni – Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitrascu Paharnicu ot Corcova, Martin Mezincha, Ionascu ot Closani, Stroe Paharnicu, Pârvu Basica, Udrisce, Mihai Mezinca ot Brosceni, Sabanu ot Brabesti, Radul ot Cornu, Patru Paharnicu"
De ale mele. Petre Scurtu, pag. 289

Covasna (maghiara: Kovászna) este un oras din judetul Covasna, Transilvania, România. Are o populatie de 11.369 locuitori. Numele vine de la cuvântul slavon „cvaz”, ceea ce înseamna „acru-acrisor” (referire la gustul apelor minerale de aici).
Datorita faptului ca este situata într-o zona cu activitate vulcanica (în trecut) este renumita pentru apele sale minerale si mofetele (emanatii gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon).

Pensiuni Litoral : În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul si de Hristos iubitorul si singur stapânitorul, Io Mircea mare voievod si domn, din mila si darul lui dumnezeu, stapânind si domnind peste toata tara Ungrovlahiei si partile de peste munti înca si catre partile tatatresti si pe amândoua partile peste toata Podunavia înca si pâna la Marea cea Mare si stapânitor al cetatii Dârstorului. A binevoit domnia mea cu a sa binevointa, cu inima curata si luminata si am daruit acest atotcinstit hrisov boiernasilor domniei mele, Vlad cu nepotii sai, Sisa si Buia si lui Stanila cu fratii sai, ca sa-i fie lui Vlad cu toti nepotii lui, Buia, Sisa si lui Stanila cu fratii lui, satul numit Bela, care este în judetul Motrului, ca sa fie lui Vlad cu toti nepotii lui, de ocina si de ohaba, satul Bela si Preslop. Au dat domniei mele un cal si o cupa. De aceea sa le fie de ocina si de ohaba începând de la vama oilor, de la vama porcilor, de albinarit, de galetarit, de vinarici, de gloabe, de caraturi, de podvoade, adica de la slujbele mici pâna la cele mari, de acestea toate sa le fie de ohaba lor si copiilor lor, nepotilor si stranepotilor cât va trai domnia mea si cât va trai fiul domniei mele, Mihail voievod...

Pensiuni Bran Vasile Oltean in cartea Junii din Scheii Brasovului - Monografie Istorica - mentioneaza ca: "George Baritiu, fara a semna articolul, în primul periodic brasovean, la 26 martie 1839 prezinta obiceiul junilor, asemuindu-l calusarilor, afirmatii care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfasurare a acestui obicei, protopopul brasovean Vasile Voina sustine în fata studentilor teologi din Sibiu o conferinta, publicata apoi în putin cunoscuta revista a acestora (scrisa de mâna), pastrata în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacica a asezarii de la Pietrele lui Solomon, profesorul brasovean se ocupa de etnogeneza junilor, gasindu-le origini îndepartate si provenienta geto-dacica, romana si nu slav-bulgara"

Pensiuni Litoral Un alt vechi document ce atesta localitatea Bala, din 15 februarie 1692 este în original la o sateanca din Bala de Sus, Sibinescu Maria, care prin bunavointa ei a dat voie domnului Petre Scurtu, creatorul muzeului din localitate si autorul mai multor carti (printre care si monografia "Satul meu natal - Bala de Sus"), sa publice continutul lui în una din aceste carti, textul fiind:
"„Noi, doisprezece boeri, ce suntem luati din porunca Marii sale lui Constantin Voevod, de Patrascu Cârsat ot gor Bala (Bala de Sus), J Brad ogo Nicola (si fratescu Nicola) si cu toti cetasi lor Sibinesci si de Janosi Zaharesci, I. Dumbrava, Vâlcan si de varu sau Oteosin, se le alegem motia din hotarul Sisinescilor. Când am fost la di si la soroc am mers la facia locului si am vestit pe toti mojnenii Baluceni si Panorani ca sa vie cu scrisori ce vor avea si când am intrat în hotaru Sisinesci a venit toti mosnenii si le-am cerut cartile de mosie sa cercetam sa putem îndrepta hotaru, deci scoasera luceni o carte de patru Boeri cu leatu 7010 (1502), ce este si pentru Panorani, cu semnele hotarului lor Panora si Baluta începând ocolul hotarului lor cu semnele acestea: …….. unde se încolteste cu D-lui Lupu Glogoveanu, apoi …………………. Mai întrebaram si pa numitei Sibinesci si dahoriesei ce le die Vâlcani, de au vreo carte sa ne ne va arate si sa ne arata patrascu Cârsat cei dice si Sibin, un hrisov cu leatu 7000 (1492) ce era facut pe hotaru Sisinesci, sa vadu ca mosia mari numiti Sibinesci cu cetasi lor, al 2-lea Zaharesci ce se si sic Vâlcani se împarte pe în doua cu Sibinesci si Ocolnica acesta ce o facem hotarului Sibinesci începe din …………………………. Si continup cu !Zapist cu leatu 7003 (1495) marte în 4, iar în încheiere” Si sau dat aceasta carte lui Patrascu Cârsat sa aiba a tinea si a stapâni cu cetasi lui Jeatu 7200 (1692) februarie 15. Apoi numele celor 12 boeri, ce au fost trimisi de Constantin Voevod, pentru stabilirea – practic – a hotarului dintre Balenii de Sus si Ponoreni si Balanteni – Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitrascu Paharnicu ot Corcova, Martin Mezincha, Ionascu ot Closani, Stroe Paharnicu, Pârvu Basica, Udrisce, Mihai Mezinca ot Brosceni, Sabanu ot Brabesti, Radul ot Cornu, Patru Paharnicu"
De ale mele. Petre Scurtu, pag. 289

More results:
Cazare Munte Pensiuni Turistice Pensiuni Busteni